"Dirty dozen", varianta romaneasca

Cred ca e deja destul de mediatizat si in Romania raportul organizatiei Environmental Working Group, care clasifica anual fructele si legumele de pe piata americana in "curate" si "murdare", functie de gradul de contaminare cu pesticide. Se stie ca aceste chimicale sunt periculoase pentru sanatate, mai ales in doze excesive, dupa cum concluzioneaza o multitudine de studii stiintifice independente din intreaga lume. Majoritatea pesticidele sunt neurotoxice, cancerigene, induc dezechilibre hormonale si digestive si sunt iritante pentru ochi, piele si plamani. Asadar evitarea pe cat posibil a reziduurilor acestor substante in alimente devine un element stringent, desi greu de pus in practica in lipsa informatiei, disponibilitatii alternativei si testarii la indemana.

In urma esantioanelor analizate in 2013 in SUA, cele mai periculoase fructe si legume s-au dovedit a fi: 1. merele, 2. telina, 3. rosiile cherry, 4. castravetii, 5. strugurii, 6. ardeii iuti, 7. nectarinele, 8. piersicile, 9. cartofii, 10. spanacul, 11. capsunile, 12. ardeii grasi. La polul opus, mai curate sunt: 1. sparanghelul, 2. avocado, 3. varza, 4. pepenele galben, 5. porumbul, 6. vinetele, 7. grapefruit, 8. kiwi, 9. mango, 10. ciupercile, 11. ceapa, 12. papaya.

Desi lista poate fi extrapolata orientativ si la alte tari, mai ales in cazul produsele de import, cu sursa producatoare comuna, cu siguranta exista discrepante mari intre produsele locale si cele americane din cauza practicilor agricole, controlului fito-sanitar si legislatiei in vigoare diferite, privind protectia plantelor. Asa ca am cautat cu speranta si curiozitate un raport romanesc echivalent, care sa reflecte mai obiectiv realitatea locala. Singura sursa oficiala pare a fi un document din 2011, care prezinta rezultatele monitorizarii unor produse agricole de pe piata, intitulat Raport privind programul national de monitorizare al reziduurilor de pesticide din fructe, legume si cereale al Romaniei pe 2011, solicitat de ministerul Agriculturii, Padurilor si dezvoltarii Rurale, Agentia Nationala Fitosatinara.

Sumarul visual al concluziilor il gasiti mai sus. Raportul detaliat arata ca dintre legumele analizate, cele care prezinta procentul cel mai mare de probe cu pesticide sunt: salata 26% din probele de salata analizate, rosiile cu 22% din totalul de probe de rosii analizate si spanacul cu 19% din totalul de probe de spanac analizate. Pentru celelalte legume procentul de probe cu reziduuri de pesticide variaza intre 0% si 15%. Din produsele analizate, dovleceii, fasolea boabe, pastarnacul, patrunjelul radacina, prazul, ridichile, sfecla rosie si de zahar, varza si vinetele nu au avut reziduuri de pesticide. Majoritatea probele de legume analizate au fost de provenienta autohtona (91.74%). Dintre fructe, 100% din probele de grapefruit, 90% din probele de lamai, 66.6% din portocale, 62.5% din probele de mandarine, 53.8% din strugurii de masa, 50.8% din strugurii de vin, 35.2% din probele de mere, 30.2% din probele de piersici, 29.5% din probele de pere si 25% din probele de kiwi, au fost detectate cu reziduuri de pesticide! Probele autohtone au prezentat reziduuri de pesticide in proportie de 28.79%, iar cele din import in proportie de 55.80%.

Ce putem face noi, consumatorii, ca sa limitam expunerea la pesticide? In primul rand sa ne informam, cautand astfel de date care ajuta la luarea unor decizii obiective legate de dieta familiei. In al doilea rand, consumand fructe si legume din surse cat mai curate si verificate, adica din cultura proprie, de la producatori ai caror practica fitosanitara ne este cunoscuta, sau cumparand, cand e posibil, produse bio/organice veritabile (nu doar cu sigla sau numele) . Macar pentru copii si macar alimentele din topul celor mai contaminate. Intre timp sper la un raport actualizat al Ministerului sau al altor organisme independente, cu date mai recente si cu mai multe esantioane din importuri, mai ales ca aceste marfuri invadeaza piata agricola romaneasca. Multa sanatate tuturor!


EDITARE noiembrie 2013:
Revin la acest post cu o actualizare, dat fiind ca intre timp a fost publicat si raportul pe 2012 (il gasiti la acelasi link al MAPDR de mai jos). Din pacate, personal sunt dezamagita de noua evaluare, dat fiind ca s-a ales sa se ignore orice produs din import (care insa sunt produsele agricole dominante de pe piata), si s-a facut sondajul doar pe esantioane produse autohton (?!). Nu inteleg logica, dar alt raport oficial pana una-alta nu avem. Asadar ce ne indica raportul pe 2012?

Ei bine, cam aceleasi vesti proaste, adica majoritatea legumelor si fructelor contin reziduuri de pesticide, chiar daca, cu exceptia salatei, nu au fost depasite limitele maxime admisibile, conform legislatiei europene in vigoare.

Raportul detaliat arata ca dintre legumele analizate, cele care prezinta procentul cel mai mare de probe cu pesticide sunt: fasolea verde cu 45% din probele de fasole verde analizate, mazarea cu 44% din probele de mazare analizate, salata cu 38% din probele de salata analizate, spanacul cu 35% din totalul de probe de spanac analizate si rosiile cu 24% din totalul de probe de rosii analizate. Pentru celelalte legume procentul de probe cu reziduuri de pesticide variaza intre 0% si 30%. Din produsele analizate, guliile, pastarnacul, patrunjelul radacina si sfecla de zahar nu au avut reziduuri de pesticide. Ca si o observatie, desi rosiile par ca au coborat in top, din pacate procentul de rosii contaminate a crescut cu 2%, in timp ce si alte legume au venit tare din urma, depasind tomatele in reziduuri.

Dintre fructe, 65% din capsuni, 42% din piersici, 41% din cirese, 37% din strugurii de vin, 36% din strugurii de masa si 34% din probele de mere au fost detectate cu reziduuri de pesticide! Pentru celelalte fructe procentul de probe cu reziduuri de pesticide variaza intre 0% si 30%. Din produsele analizate, afinele, gutuile, pepenele rosu si pepenele galben nu au avut reziduuri de pesticide.

Ca un sumar, TOP 10 pentru cele mai"murdare" legume & fructe de pe piata romaneasca sunt:

1. CAPSUNILE
2. FASOLEA VERDE
3. MAZAREA
4. PIERSICILE
5. CIRESELE
6. SALATA
7. STRUGURII
8. SPANACUL
9. MERELE
10. ROSIILE

La polul opus, cele mai curate, deci bine de cumparat cele din productia locala, sunt: afinele, gutuile, pepenele rosu, pepenele galben, guliile, pastarnacul, patrunjelul radacina si sfecla.

Personal critic insa inca o data modalitatea in care a fost conceput si executat acest plan de monitorizare a reziduurilor de pesticide pe 2012, care exclude in totalitate produsele din import si care astfel nu reflecta in mod obiectiv diversitatea de origine a vegetalelor de pe piata romaneasca.



Surse:
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale - Rapoarte de monitorizare a reziduurilor de pesticide
EWG's 2013 Shopper's Guide to Pesticides in Produce™

Oul de prepelita

Trebuia sa scriu despre acest subiect, acum cand mi-am inceput propria crescatorie de prepelite. Nu, nu e nici macar microferma, cu cele 5 zburatoare din dotare, dar e un experiment la care visez de ceva vreme, cu principalul scop de a asigura zilnic oua proapete si hranitoare pentru copiii si familia mea.

De ce oua de prepelita? Pentru ca ne-am imprietenit cu ele si le savuram de ceva timp, de pe vremea cand fetita mea, alergica la oul de gaina, a putut consuma fara probleme pe cele de prepelita. Si pentru nenumaratele beneficii pentru sanatate, dovedite stiintific, pe care oul acestei fazanite miniaturale (Coturnix japonica) le ofera:

• Densitatea si valoarea nutrientilor e net superioara oului de gaina: contine usor mai multe poteine, de 3 ori mai multa vitamina B1, de 2 ori mai multa vitamina A si B2, de 5 ori mai mult fier si potasiu, si e o sursa excelenta de aminoacizi esentiali, vitaminele B6, B12, D, magneziu, calciu, zinc, cupru si alte oligoelemente.

• Contine jumatate din cantitatea de colesterol furnizata de un ou de gaina (7.7 mg/g vs. 14 mg/g), in plus majoritatea acestuia fiind colesterol “bun” (HDL), care ajuta la reglarea celui “rau” (LDL).

• Raportul acizilor omega-6/omega-3 este cel mai favorabil din punct de vedere nutritiv, cand este comparat cu cel de gaina, rata si fazan. Si continutul in DHA, acidul gras atat de important pentru buna dezvoltare si functionare a creierului, e cel mai ridicat in oul de prepelita, urmat in ordine descrescatoare de cel de gaina, fazan si rata.

• Contine un ovomucoid cu rol anti-inflamator, capabil sa suprime raspunsurile alergice. De aceea ouale de prepelita se recomanda de catre medicina traditionala in tratarea alergiilor, astmului si chiar a bolilor digestive. Totodata, continutul bogat al albusului in lizozima, o enzima cu efect puternic antibacterial, ajuta la intarirea imunitatii si cresterea rezistentei organismului.

Cum se servesc ouale de prepelita? La fel ca si cele de gaina: fierte, omleta, ochiuri, umplute, marinate, etc. Pe langa faptul ca sunt foarte nutritive, sunt si foarte gustoase si satioase. Iar aparenta lor miniaturala castiga simpatia copiilor mofturosi la mancare, dar si admiratia consumatorilor gurmanzi, cand sunt prezente ca aperitive gratioase pe masa unei petreceri.

Ca si tratament, in special medicina traditionala chinezeasca recomanda curele cu oua de prepelita (crude sau fierte) copiilor, varstnicilor si persoanelor suferind de diverse afectiuni. Cateva din situatiile in care un astfel de tratament este recomandabil sunt: crestere si intarirea imunitatii, vitaminizare, detoxifiere, revigorare, imbunatatirea memoriei si claritatii mentale, boli alergice, respiratorii, autoimune, digestive, diabet, guta, sarcina si alaptare. Personal, nu sunt adepta regimurilor cu produse animaliere crude, inclusiv a oualelor, mai ales la copii, varstnici, femei insarcinate si persoane cu probleme imunitare, datorita riscului microbiologic real, deloc de neglijat.

Fara pretentia de a fi un panaceu universal, n-am nici o retinere sa incadrez acest ousor-minune la superfoods. Cu siguranta oul de prepelita isi poate gasi locul daca nu zilnic, macar frecvent, in alimentatia oricarei familii.

Surse:
USDA Nutrient database
Kaz´mierska, M.; et al - Comparative analysis of fatty acid profile and cholesterol content of egg yolks of different bird species

Suntem ceea ce mancam

Adesea ma gandesc la corpul uman ca la un agregat complex, proiectat de o minte geniala care a luat fiecare detaliu si posibilitate in calcul cand a conceput acest tot-unitar. Masinaria asta care suntem si care functioneaza dupa reguli precise are nevoie de un anumit carburant, pe care sa-l poata arde si transforma in energie. Din perspectiva asta, tot ce mancam trebuie intai sa fie recunoscut de organism, ca mai apoi sa il poata descompune prin activitati mecanice, reactii chimice si biochimice, in produsi simpli, care sa furnizeze mai departe energie si nutrienti, fara a conturba echilibrul intern. Ins & outs, iar intre o lege simpla a universului: nimic nu se pierde, totul se transforma. Si ca sa ne duca masinaria asta cat mai mult, fireste ca trebuie sa-i menajam motorul, in primul alimentandu-l cu carburantul potrivit, cu care a fost proiectat sa functioneze la parametrii cei mai buni. Benzina proasta bagam, benzina proasta putem...
Asadar, impartasind aici din ideile si conceptiile mele nutritive, sper sa gasim impreuna carburantului ideal pentru 'masinaria' fiecaruia dintre noi. Toate cele bune!

Credit imagine: © Digitalstormcinema | Dreamstime.com